Locuri propice pentru îndrăgosteală II

Ziua îndrăgostiţilor sau Sf. Valentin este o sărbătoare pe cât de frumoasă pe atât de controversată, mai ales în ultima vreme când din ce în ce mai multă lume adoptă atitudinea lui Gică Contra, fiind împotriva tuturor manifestărilor ce au origini dincolo de graniţele ţării, în special dincolo de ocean, şi se plâng de faptul că sărbătorile şi tradiţiile neaoşe sunt marginalizate fără însă a lua atitudine în a le încuraja, reactiva sau promova.

Fiecare sărbătoreşte cum crede de cuviinţă, se împart inimioare, pluşuri, flori, dulcegării, se spun vorbe drăgăstoase. În cazul meu, cel mai potrivit mod de a sărbători această zi este să vorbesc despre câteva locuri romantice pe care le-am vizitat în timpul călătoriilor mele. Anul trecut am scris pe blog primul articol pe acestă temă, vorbind despre: Bruges, Strasbourg, Lucerna, Chamonix-Mont-Blanc, Fontainebleau şi Salzburg. Pentru că de atunci am mai avut privilegiul să vizitez alte locuri care au săpat urme adânci în sufletul meu, am considerat oportun să păstrez această "tradiţie", de a scrie în fiecare an, în luna februarie un astfel de articol.

Nu voi vorbi despre destinaţiile consacrate ca Paris, Veneţia sau Praga, oraşe pe care le-am vizitat şi mi-s tare dragi, dar care sunt ultra-mediatizate şi bine-cunoscute ca oraşe ale îndrăgostiţilor. Doresc să scot la iveală aşezări şi locuri romantice mai puţin vizitate, mai mult sau mai puţin cunoscute, care pe mine însă m-au răscolit profund.

Există multe astfel de locuri în lumea largă şi mi-ar plăcea să vorbesc despre vreo insulă cu palmieri, nisip alb şi fin şi apă incredibil de albastră, undeva prin Caraibe, dar, până ajung acolo, voi vorbi despre altele, pe care am avut bucuria să le văd cu ochii mei şi să le simt pe propria-mi piele.

Drumul Trolilor

Norvegia - ţara care mi-a furat inima şi nopţile, mi-a invadat visele şi mi-a tulburat liniştea – are nenumărate locuri unice, neasemuit de pitoreşti, privelişti în faţa cărora rămâi dezarmat şi neputincios. Unul dintre acestea este fără îndoială Drumul Trolilor. Nici nu puteam porni în această călătorie prin locuri romantice dintr-un loc mai potrivit. Această bucăţică de paradis este decorul perfect pentru o frumoasă poveste de dragoste.  O vale îmbrăcată în mătase verde, destul de largă cât să ţină la distanţă pereţii de stâncă ce o înconjoară, o scară ce urcă spre cer şi balcoane de unde, mână în mână cu cel drag, poţi admira toată această splendoare. Toate acestea, dacă ai noroc de vreme bună, sub imensa cupola albastră a cerului.

Bath

Nu se poate să spui Bath fără să-ţi zboare imediat gândul la Jane Austen şi romanele ei. O vizită aici este echivalentă cu o întoarcere în timp, cu o incursiune în plin secol XIX. În acest loc încă se păstrează atmosfera din urmă cu două sute de ani, când aristocraţia britanică venea aici să-şi petreacă vacanţele. Clădirile bine conservate îţi dau impresia că întrând pe uşă vei găsi personajele din romanele lui Jane Austen pregătindu-se să iasă la o plimbare cu caleaşca, să participe la un bal sau să meargă în vizită. Se pot face lungi plimbări romantice pe întinsa pajişte verde aflată în faţa celei mai cunoscute clădiri – Royal Crescent, pe malul râului Avon sau pe aleile din parcurile care se găsesc din abundenţă: Royal Victoria Park, Henrietta Gardens, Green Park, Parade Gardens şi mai ales Alexandra Park care se află pe o colină şi are nişte băncuţe strategic amplasate, cu vedere spre minunăţia numită Bath.

Palatul Sanssouci

Aici este locul ideal pentru a petrece o vacanţă romantică. În momentul în care ai pătruns pe acest domeniu, după cum îi spune şi numele, sans souci – fără griji, frământările nu-şi mai au locul. Felul în care a fost conceput şi construit acest complex îndeamnă la romantism. Palatul roccoco, micuţ şi cochet, ornat pe exterior cu cariatide are un aspect intim. În faţa lui se află terasele în trepte, îmbrăcate cu viţă de vie şi smochini, ce coboară spre fântâna împrejmuită cu statui din marmură albă. Parcul ce înconjoară palatul este imens şi cu fiecare pas pe care îl faci aspectul i se modifică, fiecare loc este amenajat diferit şi descoperi o diversitate de alte locuri drăguţe, alte clădiri, palate, fântâni, statui, alei, flori şi plante luxuriante.

Flåm

Ne întoarcem în Norvegia, de data acesta la Flåm, o localitate micuţă cu doar 500 de locuitori dar situată într-o zonă de un pitoresc aparte, la capătul sudic al lui Aurlandsfjord, unul dintre ramificaţiile măreţului Sognefjord, cel mai mare şi cel mai adânc fiord al Norvegiei. Flåm este punctul de pornire pentru o gamă largă de activităţi, se pot face plimbări şi drumeţii, de asemenea, există trasee pentru biciclete. Flåmsbana este o cale ferată ce oferă privirii peisaje sălbatice, versanţi, păduri, cascade stufoase, mlaştini şi lacuri, acest traseu fiind considerat unul dintre cele mai frumose din lume. O altă alternativă este o croazieră de circa o oră şi jumătatea până la Gudvangen, pentru că o croazieră pe un fiord este o activitate de neratat când eşti în Norvegia.

Dresda

Cred că Dresda este oraşul german cel mai aproape de sufletul meu. Era ceva ce mă atrăgea acolo chiar înainte să-l vizitez, mă gândeam la el, îl studiam, încercam să mi-l imaginez şi eram convinsă că îmi va plăcea. Când am ajuns acolo am trăit o senzaţie profundă de fericire, de mulţumire. Este un oraş pe care nu doar l-am vizitat ci l-am simţit, l-am trăit şi mi l-am întipărit adânc în inimă. Dresda este un tablou în care o mână iscusită a pictat clădiri ce par din afara timpului, cu forme atât de diferite dar care se asortează de minune, terase ornate cu flori, străzi pavate pe care trec caleşti, numai bune pentru o plimbare în doi.

Poieni Strâmbu

Nu vă lăsaţi induşi în eroare de numele care, e adevărat, nu e prea romantic, dar locul, ei bine, pe mine m-a cucerit. De trei ori am fost aici anul trecut şi cu siguranţă pe viitor voi reveni de câte ori voi avea posibilitatea. Este locul în care te poţi rupe de lume, la propriu. Nu ai semnal gsm, nu ai net, doar linişte în mijlocul naturii. Eşti înconjurat de munţi, nu prea înalţi, împăduriţi, din loc în loc întâlneşti câte o poiană ce-ţi oferă o perspectivă mai largă asupra zonei sau locuri ideale pentru popas, eşti însoţit în drumul tău de ape ce-şi susură muzica în surdină. Vântul îţi şopteşte în urechi poveşti din vremuri trecute despre personaje de la curtea împăratului Franz Josef şi despre un vechi castel ce se afla aici, ascuns în inima pădurii.

După cum cred că aţi observat, nu este un top, nu aş fi în stare să le clasific, ordinea este pur întâmplătoare. Ar mai fi şi alte locuri, dar mă rezum deocamdată la acestea. Anul viitor în februarie îmi doresc să scriu un nou articol despre locuri nu mai puţin îmbietoare pe care sper că le voi vedea anul acesta.

Voi, ce locuri drăguţe aţi văzut? Nu vă sfiiţi să lăsaţi recomandările voastre la comentarii!