Bruges - oraş rupt dintr-o poveste

În urmă cu câţiva ani, pe durata unui periplu european, am facut un scurt popas la Bruges, un oraş despre care am auzit multe vorbe frumoase, însă, ceea ce am văzut cu ochii mei depăşeşte orice imaginaţie. Bruges este un loc magic, rupt dintr-o poveste. Străbătând străduţele cu aer medieval, tot ce vezi în jur îţi dă o stranie senzaţie de irealitate, de fantastic. Nu pare un oraş locuit ci, mai curând, un decor unde urmează să se filmeze o peliculă gen fantasy, cu spiriduşi şi zâne. Străzile pietruite ale vechiului burg, străjuite de catedrale medievale, clădirile din cărămidă şi piatră, cu ornamente complicate şi ciocolaterii la parter, îmbrăcate cu haine verzi de iederă sau alte plante agăţătoare, situate pe malul canalelor cu apă ornate cu sălcii plângătoare, reprezintă locul ideal pentru desfăşurarea unui basm.

În anul 862, un oarecare conte Baldwin a răpit-o pe Judith, fiica iubită a regelui Carol Chelul şi s-a căsătorit imediat cu tânăra prinţesă. Indignat, regele carolingian şi-a trimis ginerele în extremul nord al ţării, acel ţinut mlăştinos, ameninţat permanent de atacurile fioroşilor invadatori scandinavi, cunoscuţi sub numele de ''oameni ai nordului''. În timp ce tinerii miri călăreau printr-o pădure din această periculoasă regiune, au fost atacaţi de un urs uriaş, care le-a blocat drumul, nedându-le nicio posibilitate de a merge mai departe. Curajosul Baldwin, ridicându-se la nivelul supranumelui său ''Baldwin - braţ de fier'' a doborât animalul cu o singură lovitură de lance. Legendă sau adevăr, povestea este încă vie în inimile locuitorilor, iar ursul este o emblemă a oraşului, figurând în heraldica sa. Ajuns la estuarul canalului Zwin, Baldwin a construit un fort inexpugnabil, în jurul căruia a înflorit oraşul. Acesta este atestat cu numele Bruges intr-un document francez din 892. Numele orașului provine din norvegiana veche: Bryggja = pod, punte, (un) chei. Titlul de oraș i-a fost acordat în 1128. În Evul Mediu a fost membru și, pentru o periodă, capitală a Ligii Hanseatice.

În Catedrala Notre-Dame se găsește sculptura lui Michelangelo, ''Madonna cu pruncul'' destinată inițial pentru altarul domului din Siena (Italia), fiind singura opera a marelui artist care a părăsit Italia în timpul vieţii sale. Ea a sporit frumuseţea elegantei biserici cu turnuri gotice închinată Maicii Domnului.
Basilica Sfântului Sânge din Bruges, situată în Piaţa Mare, păstrează, potrivit legendei, un flacon cu sângele lui Hristos. Acesta este scos în public în ziua de Ispas (Înălțarea Domnului) într-o procesiune cu caracter medieval, care se defășoară anual, începând din 1291. Centrul vechi istoric al orașului - unul dintre cele mai bine păstrate din Europa - este inclus pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. El are o suprafață de cca. 430 ha. Orașul a fost desemnat drept capitală culturală în 2002. Mai este denumit ''Veneția Nordului'' datorită numeroaselor canale care încercuiesc și traversează orașul. Bruges are și un important port și adăpostește, de asemenea, Colegiul Europei.
Locuitorii îi spun ''Brugge die scone'' (Minunatul Bruges) şi cu adevărat, spaţiul mic în care sunt etalate atâtea frumuseţi nu poate fi considerat altfel decât minunat.